Lucrurile nu sunt niciodata doar albe sau negre, ci capata o multitudine de nuante prin prisma sufletului nostru. Nu stiu daca e bine sau rau ce cai am ales sa parcurg in viata pana acum, dar stiu ca exista un lucru care ma entuziasmeaza peste masura. Si acesta e fotografia. Sunt entuziasmata inainte sa fac fotografii, in timp ce le fac, si mai ales dupa. Iar ciclul continua la nesfarsit. Merg pe strada si vad cadre. In mintea mea exista albume intregi de imagini realizate de ochii mei si pastrate bine intr-un sertar. E visul meu ca acele albume sa le ofer unor persoane speciale, vesele si frumoase. Sa le aprecieze si sa fac parte intr-o mica masura din amintirile lor. Caci fotografiile ce sunt altceva decat o forma de a ne reaminti, de a stoca momente, senzatii si sentimente intr-un cadru ce apoi sa ne transpuna in trecutul de care ne este dor, sau de ce nu, spre un viitor la care aspiram.
Am foarte multe sa invat despre fotografie si sper ca nu ma voi opri niciodata din acest puct de vedere. Exista persoane atat de talentate care ma intimideaza uneori, dar alteori imi ofera speranta ca pot sa realizez orice imi doresc. Toti am inceput de undeva, iar perseverenta da roade.
Am inceput cu un aparat foto compact cu setari manuale, acum un an jumate, cand am plecat din tara. A fost prietenul meu bun si tovaras de drum timp de 8 luni. M-a ajutat sa invat multe lucruri, dar sa vreau mai mult. Sunt multumita de ce am realizat pana acum, dar am decis sa fac un nou pas in fotografie. Chiar daca stiu ca aparatul nu conteaza, ci fotograful, am simtit ca e timpul sa imi largesc posibilitatile, dealtfel limitate la un aparat foto compact. Iar astazi, ma bucur sa fiu posesoarea primului meu aparat foto dslr. Si am inceput cu bine: In prima sesiune "fotografica" am fost oprita de un cuplu sa le fac o fotografie. Prima mea fotografie! M-am entuziasmat ca un copil iar eu au fost incantati. Iar acesta e motivul pentru care fotography rules: it makes people happy! Pe mine inclusiv.